[Nettime-ro] 'Statuile Romaniei strajuiesc iluzia trecutului glorios'

[vladimir bulat <vbulat@k.ro>]

SURSA:

http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=44&art=1355



de Alexandra Badicioiu



 Majoritatea statuilor din Romania sint dedicate unor momente cruciale din
istoria tarii. Asta pentru ca fiecare regim politic din perioada moderna
si-a cautat legitimitatea in mereu aceleasi personalitati si evenimente.  
Anumite momente istorice sint bine fixate in imaginarul romanesc. Statuile
din spatiul public sint inca o dovada in acest sens. Daca celelalte popoare
prefera sa ridice statui sfintilor, zeilor sau oamenilor de cultura,
Romania dedica insemnele statuare trecutului istoric compus, in ciuda
evenimentelor recente, dintr-o galerie redusa de personalitati si momente.

Voievozii, eroii, Eminescu

„Statuile sint expresia epocilor“, spune istoricul Andrei Pippidi. Alaturi
de personalitatile si evenimentele specifice fiecarei perioade, exista in
Romania subiecte batute in cuie si deci abordate de toate regimurile
politice: voievozii, 1821, 1848 si cele doua razboaie mondiale. Insemnele
acestor teme exista in fiecare judet din tara. „Monumentele sint lucrari
atasate formelor traditionale de arta, comemorative si de celebrare
istorica“, spune Andrei Medinski, consilier pe probleme de patrimoniu
imobil din Timis. Personalitatile cel mai des reprezentate sint voievozii
Mihai Viteazul, Stefan cel Mare si domnitorul Alexandru Ioan Cuza, eroii de
razboi si Eminescu. Rareori s-au dedicat statui sau busturi si altor
personalitati, cum ar fi doctori, compozitori, sculptori, pictori, clerici
sau primari. 

Varietate tematica in Transilvania

In fiecare judet exista cel putin o suta de statui, busturi si monumente.
In unele s-au ridicat chiar si peste 500 de monumente. In Transilvania si
Banat se gasesc cele mai multe statui vechi, „Sfintul Gheorghe omorind
balaurul“, atestata in 1373 la Cluj, fiind cea mai veche statuie din
Romania. Tot aici apar si putinele statui religioase, cum ar fi statuia
„Sfintei Treimi“ de la Timisoara. Statuile din Transilvania au cea mai mare
varietate de teme, de altfel. Aici apar monumente pentru evreii deportati,
pentru romanii deportati in Baragan, dedicate rezistentei anticomuniste sau
martirilor Revolutiei din 1989. Cu toate acestea, voievozii cel mai des
reprezentati in monumente sint Mihai Viteazul si Avram Iancu, care au, in
anumite judete, si cite 10 statui fiecare. In Moldova, personalitatile cu
cele mai multe statui sint Stefan cel Mare si Mihai Eminescu. Evenimentele
istorice care au fost reprezentate in monumente sint luptele de la Oituz,
Marasti si Marasesti. In Muntenia nu exista un astfel de specific. Aici
statuile imortalizeaza temele constante ale manualelor istorice si
scriitorii specifici fiecarui judet: Caragiale si Nichita Stanescu in
Prahova, Paunescu in Vilcea etc. La Mehedinti, de asemenea, apar statuile
lui Decebal, Traian si Apolodor din Damasc, iar un alt monument interesant
este „Orologiul“ de la Braila, ridicat in 1909 si avind marcat pe soclu o
corabie cu pinze.

Amplasari nefericite

„Prezenta artei contemporane in spatiul public este deficitara. Se
aglomereaza cu opere artistice spatiile centrale ale habitatelor. Si,
bineinteles, excesele devin indigeste!“, considera Andrei Medinski. Pe
Calea Victoriei, numita asa tocmai in cinstea Razboiului de Independenta
impotriva imperiului otoman, este amplasata statuia lui Mustafa Kemal
Ataturk, initiatorul statului turc modern. Tot un exemplu de asezare
nefericita este ridicarea statuii lui Alexandru Ioan Cuza in Dealul
Mitropoliei, desi era cunoscuta atitudinea domnitorului fata de clerici. 

Pe de alta parte, statuile dedicate personalitatilor straine sint putine in
Romania. In anii ’50 au aparut citeva zeci de busturi de scriitori si
muzicieni straini, majoritatea provenind din Uniunea Sovietica si care au
disparut aproape toate pina in prezent. „E pacat, pierderea este estetica.
De curind ne-am trezit cu «Bolivar» si chiar cu «Kemal Ataturk» pe Calea
Victoriei, din cauza aranjamentelor dintre ministerele de Externe: dai tu,
dau eu, si asa ajunge Eminescu in Canada“, se revolta Andrei Pippidi.

Fara femei

Menirea statuilor este, si aducerea unui plus de frumusete in spatiul
public. Cu toate acestea, femeile sint foarte rar reprezentate in arta
monumentala din Romania. Ele apar de obicei in monumentele care reprezinta
concepte abstracte, cum ar fi „Libertatea“, „Gloria“ sau „Victoria“. Doar
in Caras-Severin exista statui dedicate zeitelor Diana si Hebe. Dintre
personalitatile feminine, Ecaterina Teodoroiu apare cel mai des
reprezentata in statuile romanesti. Preferinta pentru figurile masculine
este motivata, de altfel, de tematica monumentelor din Romania: trecutul
glorios. Evident, dominat de barbati, conform istoriei oficiale. •

Conflicte etnice Statuile au fost si victimele conflictelor etnice.
„Statuia celor 13 generali“, amplasata la Arad, a fost demolata de guvernul
Bratianu in 1925. Statuia simboliza Ungaria milenara sau cele 13 regiuni
ale Ungariei Mari. „Transilvania a fost si a ramas un teren de competitie
romano-maghiara in privinta statuilor. Controversa in legatura cu
«Monumentul Generalilor» din Arad nu ar fi fost asa de apriga daca n-ar fi
fost, dupa Trianon si Dictatul de la Viena, darimate statui, cind de-o
parte, cind de alta“, considera Andrei Pippidi. „In Transilvania exista
dupa 1989 o «febra» a ridicarii de monumente publice, ce se manifesta sub
forma unei competitii inter-etnice de «insemnare a spatiului» de catre
comunitatea romaneasca si maghiara“, spune Francisc Csortán, responsabil
patrimoniu imobil din Mures.

Moartea statuilor si sistemele politice

In fiecare regim politic nou, statuile din perioadele trecute au fost
tratate ca niste inamici. Distrugerea lor nu s-a facut insa numai cu
ordinul statului. Statuile au devenit tinta defularii colective.

La inceput, comunismul a distrus toate insemnele burghezo-mosieresti,
demolarile indreptindu-se in special catre statuile regilor. In timpul
guvernului Groza au fost demolate statuile lui Carol I si Ferdinand, iar in
locul lor au aparut pe soclu statuile lui Stalin, Lenin sau insemne ale
proletariatului: ciocane, pluguri, tractoare, muncitori si tarani robusti.
Apoi, in functie de etapele comunismului, figurile care nu mai conveneau
regimului erau date jos de pe soclu. Este cazul statuii lui Groza, care a
fost distrusa dupa moartea lui Stalin si a altor comunisti renegati de
partid. In 1990, istoria s-a repetat. Insemnele comunismului au fost
inlaturate de pe socluri de multimea furioasa, iar apoi, prevederile UE au
dus la necesitatea distrugerii statuilor dedicate generalului Antonescu. In
urma demolarilor consecutive din Romania, s-a adoptat Legea nr. 422 din 18
iulie 2001, privind protejarea monumentelor istorice. In afara acestor
masuri de prevedere, statul roman nu a gasit inca o solutie pentru statuile
din perioada comunista sau legionara. 

In alte foste tari comuniste s-au ridicat Parcuri ale Statuilor sau muzee
in aer liber. 

In Ungaria exista deja un muzeu al statuilor in aer liber, Szoborpark, cu
50 de exponate, vizitat de 30.000 de turisti, iar exemplul a fost preluat
si de Lituania.

In Germania, Parcul Treptow urmeaza cu succes aceeasi idee. 





 



---------------------------------
http://www.sentimente.ro
Singur? Peste 180.000 utilizatori pentru tine!




_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/