Galeria Nicodim on Sun, 16 Feb 2014 02:54:37 +0100 (CET)


[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]

[Nettime-ro] ION ÈUCULESCU: UN LABIRINT FÄRÄ ÃNCEPUT ÈI SFÃRÈIT/ Vernisaj, miercuri, 19 februarie, ora 7.00 p.m


GALERIA NICODIM


ION ÈUCULESCU

19 februarie â 19 aprilie 2014

Vernisaj, miercuri, 19 februarie 2014, ora 7.00 p.m

Galeria Nicodim BucureÈti are deosebita plÄcere de a anunÈa expoziÈia
personalÄ a artistului Ion Èuculescu.

UN LABIRINT FÄRÄ ÃNCEPUT ÈI SFÃRÈIT

Prin perpetuarea motivului popular, Ion Åuculescu construieÅte un
labirint fÄrÄ Ãnceput Åi sfÃrÅit. Ãn lucrÄrile sale, primitivul se
manifestÄ prin forÅÄ ajungÃnd la o acaparare cÃt mai vastÄ a
spaÅiului. Ne confruntam cu o reprezentare a forÅei fizice manifestatÄ
de elementele din compoziÅiile, destul de statice de altfel. Toate
aceste elemente provin dintr-un univers parcÄ placid; culorile pure,
roÅu - albastru - negru, expresioniste, ÃÅi divagheazÄ Ãntreg centrul
vizual Ãn mijlocul lucrÄrii.

CreaÅia lui Ion Åuculescu, Ãn ansamblu ei Åi Ãn particular perioada
totemicÄ, atrage prin articularea riguroasÄ la un program complex Åi
autenticist, justificat gradat, reprezentat atat de descoperirea Åi
glisarea elementului popular Ãntr-un spaÅiu concret al dialogului
(monolog, mai degrabÄ), cÃt Åi de caracterul subteran al creaÅiei
sale.

Ãn privinÅa primului aspect, acesta se manifestÄ prin evoluÅie. Dar
nicio evoluÅie nu poate avea loc fÄrÄ o mutaÅie a corpului supus
procesului. Ãn cazul lui Åuculescu, mutaÅia se manifestÄ ca
personificare, atÃt de vie ÃncÃt legÄtura elementelor dintr-o
compoziÅie pare a purta un dialog Ãntr-un cod nedescifrat, complotÃnd
ieÅirea sub o identitate. Elementele din discursul sÄu estetic sunt
cele de facturÄ primitivÄ, ÃnsÄ acestea nu reprezintÄ o simplificare
cum s-ar putea crede. Primitivul, Ãn aparenÅÄ simplist, se manifestÄ
Ãntr-o unitate indivizibilÄ, unitarÄ, reprezentatÄ de forÅa pura a
haosului primordial Åi este cu atÃt mai complex cu cÃt unitatea
centrului sÄu este o necunoscutÄ. Astfel, un element arhaic poate
cÄpÄta Ãntreg spectrul valenÅelor de situaÅie Åi stare, suportÃnd
orice ÃncÄrcÄturÄ emoÅionalÄ strÄinÄ logicii.

TendinÅa cÄtre abstract specificÄ artei lui Åuculescu rezultÄ din
faptul cÄ formele pe care artistul le integreazÄ compoziÅiei sunt
purtÄtoare de afecte, de stÄri directe Åi nefiltrate prin sfera
cognitivului. Acesta este Åi unul dintre motivele pentru care, dupÄ
Bienala de la VeneÅia din 1966, Ãn care RomÃnia s-a prezentat cu 80 de
lucrÄri ale pictorului, expoziÅia a fost cerutÄ Åi reprezentatÄ, cu un
mare succes critic Åi public Ãn alte ÅÄri din vestul Europei, dar Åi
Ãn SUA. Aici s-a produs o conexiune cu figurile importante ale
expresionismului abstract, ÃncÄ Ãn vogÄ, care au trecut majoritar
printr-o proto-perioadÄ anterioarÄ abstracÅionismului, perioadÄ
similarÄ cu cea totemicÄ a lui Ion Åuculescu, de facturÄ
suprarealistÄ, cu un puternic substrat existenÅialist. Un caz destul
de asemÄnÄtor din punct de vedere estetic, Åi ca sursÄ a motivelor, Ãl
reprezintÄ perioada din anii â40 a lui Jackson Pollock.

Din punct de vedere al uzÄrii elementului popular Ãn sens estetic,
Åuculescu trece drept cel mai profund Åi totodatÄ fidel adept al
perpetuÄrii elementului folcloric arhaic. Predecesori Ãn cÄutarea unui
specific naÅional autohton, prin recurgerea la estetica popularÄ,
gÄsim Ãn perioada interbelicÄ Ãn prima parte a creaÅiei lui Francisc
Åirato, estetismul bizantin al OlgÄi Greceanu Åi Ãn mod special
compoziÅiile mitologizante Åi analitice din perioada de maturitate a
lui Ion Theodorescu-Sion. AceÅtia, ca de altfel Åi generaÅia imediat
urmÄtoare lui Ion Åuculescu, artiÅti care pot fi ÃncadraÅi
figurativismului liric de la mijlocul anilor â60 (PiliuÅÄ, Ligia
Macovei, Blendea, Spiru Vergulescu, etc), sau neo-ortodoxiÅtii de mai
tÃrziu, s-au mÄrginit majoritar doar la reprezentarea elementului
popular, cÄpÄtÃnd astfel exotismul culorii locale Åi ca orice element
periferic avÃnd strict energii evanescente. Åuculescu recupereazÄ cel
mai mult din acest motiv personificÃndu-l, chiar dacÄ aceastÄ
personificare este de multe ori fÄcutÄ prin propriul sine ca o
recuperare invazivÄ a corpului simbol, o translaÅie sui generis.
HoraÈiu Lipot



GALERIA NICODIM
Str. Academiei, nr. 15 (Pasajul Comedia),
et 2, ap 4, Bucuresti

info@galerianicodim.ro
www.galerianicodim.ro
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/