| alexandra croitoru on Fri, 19 Oct 2012 10:41:54 +0200 (CEST) |
[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]
| [Nettime-ro] Geta Bratescu - Atelierele artistului / Salonul de proiecte / 25 octombrie 2012, ora 19.00 |
Geta Bratescu: Atelierele artistului25 octombrie â 2 decembrie 2012Vernisaj: joi, 25 octombrie, ora 19.00  Salonul de proiecte MNAC Anexa - Calea Mosilor 62-68 Etaj 2, Bucuresti  Curator: Magda Radu  Geta Bratescu a facut si face dovada unei complexitati remarcabile prin dezinvoltura cu care a abordat o gama extrem de variata de materiale si medii de expresie: desen, colaj, obiect, gravura, fotografie, film experimental, happening, tapiserie, etc. Acestora li se adauga productiile textuale care pot fi privite in conjunctie cu (dar si ca avÃnd o identitate autonoma fata de) arta ei. Cele doua dimensiuni â textuala si vizuala â a operei Getei Bratescu vor fi citite impreuna in aceasta expozitie. Nu doar in sensul clarificarii unor actiuni e important ca textele sa fie corelate cu lucrarile (mai ales atunci cÃnd exista o legatura directa intre ele), ci si pentru ca anumite lucrari dobandesc o extensie semantica prin lectura in paralel a continutului lor exprimat in text. E evidentiata astfel uimitoarea capacitate de modulare a sensului prin jocul semnificantilor care gliseaza necontenit unul catre/in celalalt, prinsi intr-o naratiune (un âmonolog interiorâ) pe care desfasurarea vizuala nu o surprinde â si nici nu cauta sa o suprinda, pentru ca nu cauta sa se constituie ca o ilustrare narativa â in integralitatea ei. Mediile de lucru reprezinta firul conceptual al acestei expozitii: atelierul, spatiul industrial (tipografia, cazangeria), si, intr-un sens mai extins, topografia spatiului mediteranean â ce constituie o sursa primara pentru seria Medea. Aceste medii/lumi circumscriu activitatea Getei Bratescu. Ea le colonizeaza prin prezenta ei si se lasa totodata contaminata/modelata de ele, ceea ce are ca finalitate, printre altele, atragerea in orbita artei a unor obiecte/fragmente din realitate.  Constelatia de lucrari grupate in jurul temei Atelierului reveleaza inclinatia Getei Bratescu de a reflecta asupra sferei artei intr-un mod aproape literal, producand lucrari care investigheaza conventiile, instrumentele, cadrul artei, precum si propria ei implicare in acest proces. Auto-reflexivitatea indreptata asupra circumstantelor producerii actului artistic e exprimata si prin recursul la personajul emblematic Esop â eroul din fabulele antice â care e deopotriva personaj imaginar si alter ego. Actiunile lui Esop, descrise prin limbaj, ne reveleaza faptul ca mecanismul creatiei incorporeaza o dimensiune ludica, iar artistul e simultan participant si observator al modului in care se compune si se de-compune, in etape succesive, continuum-ul productiei artistice. Arta nu mai exista (doar) ca obiect sau ca forma, ci in primul rand ca proces. Precum Esop, Pafnutie are calitatea de a fi un alter ego al artistei â el deriva chiar din Esop, insa are o suma de alte trasaturi care il diferentiaza de acesta. Se poate spune ca Pafnutie e o incarnare umila a lui Esop; daca Esop e responsabil pentru starnirea fluxului creatiei, Pafnutie se manifesta la un nivel inferior, indeplinind o munca lipsita de vreun scop aparent; creatiile lui nu au destinatar, nu au public sau receptor: ele sunt obiecte âpentru nimeniâ. In expozitie, un exemplu care corespunde suficient de convingator profilului lui Pafnutie este oferit de seria de colaje, numita Vestigii (1978), compuse din resturi de materiale textile culese dintr-un sac in care au fost depozitate aceste ramasite, sac ce apartinuse mamei artistei. Concomitent cu faptul de a fi âaleseâ ca elemente ce intra in compozitia unei suprafete, aceste resturi sunt salvate, reciclate, reconvertite in mecanismul memoriei. Nu doar amintirea mamei e activ invocata prin âtesereaâ compozitiei si coaserea peticelor de materiale pe care ea le-a atins si lucrat candva, ci si un intreg conglomerat de constructe imaginare care au jucat un rol esential in felul in care s-a constituit in timp subiectivitatea artistei: taramul mitic si fabulos al Balcanilor si Mediteranei (de unde provin Esop, Nastratin, Pafnutie si Medea), forfota pitoresca a Ploiestiului, orasul natal, in perioada interbelica, poezia si senzualitatea orasului decazut â Bucurestiul â, asa cum e el descris in romanul Craii de Curtea Veche (1929) de Mateiu Caragiale.  Lucrul in cazangerie (o sarcina impusa in perioada in care artistii erau obligati, in virtutea apartenetei lor la UAP, sa intre in mediile industriale pentru a le documenta prin desen) declanseaza o meditatie plastica asupra formei cercului, extrasa/epurata din silueta circulara a cazanelor, o forma pe care Geta Bratescu o exploreaza prin realizarea unor serii, asociindu-i o constelatie de alte semnificatii. Fiind responsabila de realizarea conceptiei grafice a revistei Secolul 20 si avand, ca atare, sarcina de a fi prezenta frecvent in tipografie, Geta Bratescu si-a apropiat acest mediu de lucru, devenind atenta la parametrii lui, asa cum si spatiul atelierului e conceptualizat si abordat de ea ca subiect in sine, constituindu-se in timp ca o entitate meta-artistica. Ea alege sa fotografieze obiecte din tipografie, reprezentÃnd âparti ale masinilor tipograficeâ sau recipiente cu vopseluri, care dobandesc, prin fotografiere, calitatea unor portrete: âobiectulâ, spune ea, âte abordeaza cu o privire fixa si persistentaâ. Antropomorfizarea si personalizarea obiectelor â investite uneori cu un dinamism propriu, asa cum se intÃmpla de pilda in cazul seriei Magnetii â contribuie la accentuarea disolutiei intre subiect si obiect. In practica Getei Bratescu, spatiul fizic, real fuzioneaza cu spatiul intim-interior, alcatuind un angrenaj care intra in campul artei.  Geta Bratescu (n. 1926, Ploiesti) a studiat la Facultatea de Litere si Filozofie a Universitatii Bucuresti si la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti, avÃndu-l ca profesor pe Camil Ressu. Expozitii recente: A Bigger Splash: Painting after Performance, Tate Modern, Londra, 2012-2013; Frieze Masters, Londra, 2012; La Triennale, Paris, 2012; Bienala de la Istanbul, 2011; Museum of Desire, MUMOK, Viena, 2011; Ostalgia, New Museum, New York, 2011; Alteritate, Galeria Barbara Weiss, Berlin, 2011 si Galeria Mezzanin, Viena, 2010 (solo); Lucrul, Imaginea, Semnul, Ivan Gallery, Bucuresti, 2011 (solo); Geta Bratescu, Galerie im Taxispalais, Innsbruck, 2008 (solo); Resurse, cu Ion Grigorescu, MNAC Bucuresti (2007). Salonul de proiecte este o initiativa a Magdei Radu si a Alexandrei Croitoru si se desfasoara in spatiile din Calea Mosilor, nr. 62-68, etaj 2, Bucuresti, cu sprijin financiar si logistic oferit de MNAC. Aceasta initiativa isi propune realizarea unor expozitii, prezentari si dezbateri care se focalizeaza asupra artei contemporane din RomÃnia, punÃnd productiile tinerilor artisti intr-un context generational mai larg.  Expozitia Geta Bratescu: Atelierele artistului va fi prezentata intr-o forma extinsa la MUSAC â Museo de Arte ContemporÃneo de Castilla y LeÃn (Spania) in perioada 9 martie â 9 iunie 2013.  Expozitia e organizata de MNAC in colaborare cu MUSAC, Museo de Arte ContemporÃneo de Castilla y LeÃn. Aceasta colaborare a fost posibila prin sprijinul oferit de Institutul Cultural Roman din Madrid. Amenajarea spatiului pentru expozitia din Bucuresti a fost realizata in colaborare cu Attila Kim. Multumiri speciale: Ivan Gallery _______________________________________________ Nettime-ro mailing list Nettime-ro@nettime.org http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro --> arhiva: http://amsterdam.nettime.org/