[Nettime-ro] O interpretare competenta a chestiunii cetateniei romane

[igor mocanu <hierorfeu@yahoo.com>]

Cine se teme de cetÄÅenia europeanÄ pentru basarabeni?
      
        Dan Dungaciu      
		    âO
cercetare a istoriei contorsionate a acestui teritoriu ne ajutÄ sÄ
ÃnÅelegem originile acestei confuzii legate de identitatea
moldoveneascÄâ Problemele identitÄÅii moldoveneÅti trec dincolo de
geografie Åi cetÄÅenie; ajung chiar la nivelul limbii Åi al
conÅtiinÅeiâ.
(Louis OâNeil, âThe World Street Journalâ, 21 aprilie 2009)
Poticnirea Bruxellesului pe Prut
MÄcinatÄ de
propriile crize Åi neputinÅe, Europa instituÅionalÄ demonstreazÄ astÄzi
cÄ nu doreÅte sÄ intre Ãn nicio bÄtÄlie majorÄ Ãn numele vecinÄtÄÅilor
ei. Vrea stabilitate, nu extindere. Din aceastÄ
perspectivÄ, Summitul Parteneriatului Estic (PE) de la Praga este un
veritabil test. RM va fi, dupÄ toate aparenÅele, invitatÄ. Dar ce va
reprezenta asta? O victorie a diplomaÅiei de la ChiÅinÄu? Nu.
DimpotrivÄ! Invitarea ChiÅinÄului Ãn PE - alÄturi de state Åi lideri
pentru care democraÅia este doar un decor - spune multe. RM e plasatÄ,
ferm Åi deliberat, Ãn cadrul acestui pachet fÄrÄ Åanse de integrare. Un
stat latin, cu proximitate euroatlanticÄ, care vorbeÅte o limbÄ
oficialÄ a UE, cade acum de pe harta Europei Åi rÄmÃne Ãn zona gri a integrÄrii fÄrÄ europenizare Åi stabilitÄÅii fÄrÄ dezvoltare.
Asta ÃnseamnÄ, de fapt, invitaÅia RM la Summitul de la 7 mai. De azi
Ãnainte, Moldova nu se va mai compara cu RomÃnia sau statele baltice,
ci cu Belarus, Armenia sau Azerbaidjan.
Moldova cade de pe hartÄ. Dar cetÄÅenii ei?
Ãn
faÅa acestei crase lipse de proiect faÅÄ de RM, poziÅia RomÃniei,
exprimatÄ prin discursul preÅedintelui BÄsescu, pivoteazÄ Ãn jurul
ideii de cetÄÅenie romÃnÄ. Subiectul - Åtim asta - stÄ deseori sub
semnul unor distorsiuni sau cliÅee. Doar un exemplu, din multele care
stau la ÃndemÃnÄ Åi care aratÄ cÃt de falsÄ este percepÅia noastrÄ faÅÄ
de asumÄrile identitare din RM. Ãn cadrul Barometrului de Opinie
publicÄ (IMAS - IPP), fiind ÃntrebaÅi care e motivul principal pentru
care intenÅioneazÄ sÄ obÅinÄ sau deja au obÅinut cetÄÅenia romÃnÄ, 48,5%
din respondenÅi au rÄspuns cÄ au nevoie de cetÄÅenie pentru a se
deplasa liber Ãn RomÃnia, 32% - pentru cÄ se simt romÃni, 10,2% -
pentru a se putea deplasa liber Ãn UE Åi doar 7% - pentru a pleca sÄ
munceascÄ peste hotare. Asta spun cifrele. Problema este
urmÄtoarea: de ce percepÅia publicÄ este astÄzi dominatÄ de ideea cÄ
basarabenii vor cetÄÅenia (doar) pentru a pleca Ãn Occident? Pe ce se
bazeazÄ aceastÄ idee? CÄ existÄ o asemenea opÅiune este evident. Dar cÄ
ea este unicÄ sau chiar dominantÄ, nu. Ãn esenÅÄ, chestiunea acordÄrii
cetÄÅeniei nu este ÃncorsetatÄ de niciun aquis communitaire
(dupÄ cum aratÄ istoria UE sau recenta decizie a FranÅei de a modifica
procedurile de acordare a cetÄÅeniei). Cu toate acestea, este nevoie ca
mÄsura sÄ fie bine Åi convingÄtor argumentatÄ, iar cliÅeele - eliminate.
Nu este doar o problemÄ naÅionalÄ
Primul cliÅeu legat de acordarea cetÄÅeniei este naÅionalizarea excesivÄ a acestui gest. Problematica acordÄrii cetÄÅeniei romÃne pentru cetÄÅenii RM trebuie pusÄ Ãn contextul europenizÄrii RM,
ca o soluÅie eficientÄ pentru obÅinerea acestui obiectiv. Acordarea
cetÄÅeniei romÃne, implicit europene, va induce o dinamicÄ Ãn
interiorul societÄÅii din RM care, din pÄcate, acum nu existÄ. Åi nu se
vede deocamdatÄ de unde ar apÄrea eaâ E vorba despre acel factor
dinamizator ce miÅcÄ societatea sau genereazÄ o tensiune pozitivÄ Ãn
interiorul ei. Cineva cu paÅaportul romÃnesc Ãn buzunar e mult mai
relaxat - psihologic, Ãnainte de toate - pentru viitorul lui Åi al
copiilor sÄi. O parte din timorarea pe care o poate resimÅi cineva Ãn
raport cu autoritÄÅile, instituÅiile Åi birocraÅia de stat - fie cÄ
este om de afaceri, intelectual, mic ÃntreprinzÄtor - dispare ori se
diminueazÄ semnificativ. Orice s-ar ÃntÃmpla, el Åtie cÄ existÄ o
protecÅie - element care funcÅioneazÄ, Ãntr-o primÄ instanÅÄ, la nivel
psihologic. Åi care nu trebuie neglijat nici la ChiÅinÄu sau BucureÅti,
dar nici la Washington sau la Bruxelles, Ãn condiÅiile Ãn care s-au
Ãnregistrat atÃtea proiecte eÅuate aici, iar europenizarea Åi
modernizarea merg atÃt de dificil...
Nu âgoleÅteâ R. Moldova
Al doilea cliÅeu
ideologic este cel dupÄ care acordarea cetÄÅeniei romÃne ar âgoliâ RM.
Åi, implicit, s-ar repopula acest teritoriu cu slavi, Ãn special, ruÅi.
AfirmaÅia este aberantÄ, nu doar pentru cÄ nimeni nu a fÄcut o
demonstraÅie legatÄ de ce anume ar genera un âexodâ al ruÅilor acolo,
dar Åi pentru cÄ statisticile din anii trecuÅi aratÄ limpede cÄ aÅa
ceva nu existÄ. Dincolo de aceste argumente, afirmaÅia cÄ cetÄÅenia
romÃnÄ goleÅte RM este o eroare. Nu cetÄÅenia goleÅte RM, ci mecanismul vizelor
genereazÄ, mai degradÄ, aÅa ceva! AvÃnd cetÄÅenia, problema respectivei
persoane nu mai este cum sÄ plece mai repede din RM, dacÄ vrea sÄ facÄ
asta, cÄci obsesia plecÄrii Ãn Vest nu se mai pune. Poate pleca
oricÃnd. Prim urmare, chiar Åi cÃnd pleacÄ sÄ munceascÄ, este mult mai
probabil sÄ se ÃntoarcÄ acasÄ Åi sÄ Ãncerce sÄ trÄiascÄ european acolo,
chiar sÄ clÄdeascÄ o afacere, decÃt sÄ se stabileascÄ undeva Ãn
Occident sau Ãn RomÃnia cu ipoteza revenirii cÃndva, nu se Åtie cÃnd.
AceastÄ protecÅie psihologicÄ nu o are posesorul (doar) de vizÄ pentru
UE - o vizÄ ce nu se obÅine uÅor Åi care, odatÄ obÅinutÄ, nu ai
Ãntotdeauna garanÅia cÄ va fi obÅinutÄ Åi a doua oarÄ. La care se
adaugÄ Åi procesul umilitor Ãn care eÅti implicat de fiecare datÄ cÃnd
aplici, oriunde aplici.
Nu are legÄturÄ cu problema transnistreanÄ
Al
treilea cliÅeu este faptul cÄ cetÄÅenia romÃnÄ ar periclita
soluÅionarea problemei transnistrene. IarÄÅi eroare! DacÄ dÄm Ãnapoi
filmul evoluÅiilor acestui conflict, vom vedea cÄ problematicÄ
cetÄÅeniei romÃne nu a jucat niciun rol. Cei care insistÄ, totuÅi,
asupra acestui lucru ar trebui sÄ ne explice cum se face cÄ, deÅi
poziÅia pro-rusÄ de dupÄ 2001 a preÅedintelui Voronin Åi a PCRM a
coincis, practic, cu perioada Ãn care acordarea cetÄÅeniei romÃne a
fost blocatÄ, nu s-a sesizat niciun progres Ãn soluÅionarea
conflictului transnistrean? Pentru cÄ ar fi fost Ãndeplinite toate
condiÅiile, Ãn aceastÄ perspectivÄ: pro-rusism Åi anti-occidentalism
din punct de vedere politic la ChiÅinÄu Åi, concomitent, decuplarea de
RomÃnia, inclusiv prin stoparea procesului de acordare a cetÄÅeniei. Åi
rezultatul a fost nul. A lega acordarea cetÄÅeniei romÃne de
soluÅionarea conflictului transnistrean e o ÅintÄ falsÄ. Ãn plus,
faptul cÄ Tiraspolul s-ar opune unui asemenea gest este iarÄÅi
irelevant.
DacÄ ar fi sÄ construim politici euroatlantice exclusiv pe ce spune
Igor Smirnov, ar trebui, ca prim lucru, sÄ schimbÄm formatul de
negocieri Ãn chestiunea transnistreanÄ. Titlul de personae non-gratae
Ãn Transnistria aplicat de liderul nerecunoscutei republici
ambasadorilor SUA Åi al Cehiei din RM, precum Åi reprezentantului UE
pentru RM, a dat un semnal clar: SUA Åi UE nu au ce cÄuta (nici) la
tratative.

Sursa: http://www.timpul.md/article/2009/04/23/1735



      
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/