Alin Cristea on Thu, 14 Jun 2007 20:38:44 +0200 (CEST)


[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]

[Nettime-ro] Filmele saptaminii (15-21 iunie)


Filmele saptaminii (15-21 iunie)
    
  www.thymos.ro/cinema.php 
    
    
  Trenul vietii
  ?Trenul vietii este o istorioara evreiasca prin care ating problema Holocaustului, dar intr-o forma comica. Este pina la urma o tragedie rezolvata intr-o maniera foarte evreiasca, adica prin ris si suris. Evreii au rezistat timp de 5000 de ani pentru ca au ris de tragediile lor.? (Radu Mihaileanu) (Cinema? un secol si ceva, 2002)
    
  Totul despre mama mea
  ?O sublima melodrama si un mare film romanesc, dar in care romanescul se inventeaza dupa imperative total contemporane. Almodóvar reinvie un cinema fantast despre care credeam ca a murit o data cu Fellini: un cinema capabil sa inventeze din bucatele o lume si in care raportul cu realitatea se stabileste altfel decit pe principiul asemanarii.? (Jean-Marie Lalanne) (Cinema? un secol si ceva, 2002)
    
  Poveste din Philadelphia
  ?Exemplu perfect de screwball  comedy, filmul mizeaza pe modul eficient in care Cukor construieste relatiile dintre personaje inca din prima clipa (remarcabila secventa introductiva) si pe interpretarea celor trei protagonisti [Cary Grant, Katharine Hepburn, James Stewart].? (Cinema? un secol si ceva, 2002)
    
  Erin Brockovich
  ?Dincolo de scheme, Soderbergh pune in evidenta structurile: monopoluri mai puternice ca legea, cruzimea de jungla a luptei pentru existenta, conditia umilitoare a femeii care creste copii. Cit despre Roberts, ea tine piept, la propriu si la figurat, lui Albert Finney, intr-una dintre cele mai puternice afirmari ale prezentei sale.? (Dictionar universal de filme, 2002)
    
  Croaziera
  ?Primul film ?neverosimil? al deceniului al IX-lea a fost Croaziera de Mircea Daneliuc, prezentat pe ecrane in aprilie 1981. De ce neverosimil? Din simplul motiv ca, nici  pina astazi, nu s-a demonstrat cum a fost posibila, in ?epoca?, realizarea unui film ca acesta, despre un ?cirmaci? inconstient si incompetent, obtuz si ridicol, care-si poarta ?corabia? spre dezastru, in sunet de fanfara. Spunea undeva Mircea Daneliuc ca, prin Croaziera, a vrut sa faca un film despre ?birocratizarea relatiilor umane?, despre formele subtile ale birocratiei si birocratismului.? (Istoria  filmului romanesc 1897-2000)
    
  Al cincilea element
  ?Thriller intergalactic despre care Besson scrie ca l-ar fi vrut ?1/3 Brazil, 1/3 Razboiul stelelor si 1/3 Tati?. Nu i-a iesit mai nimic, nici macar Besson, doar o tentativa de violentare a publicului pe calea socurilor vizuale si flagrantelor orgii de decibeli. Ambitiosul sau film incepe in 1914 si se incheie in 2362, dar ? lipsita de imaginatie ? formula viitorului indepartat nu ne prea socheaza. Ea se opreste la machetele unui Metropolis. Creaturile intergalactice n-au hazul unui E.T., cit despre intentiile de parodie in stil Tati, malitia lui Besson se destrama inainte de a ajunge la public.? (Dictionar universal de filme, 2002) 
    
  Tu rizi
  ?Filmul este transpunerea pentru ecran a doua povestiri ale lui Luigi Pirandello. In prima parte, eroul e un fost cintaret de opera, silit sa renunte la scena din motive de sanatate. Desi profund nefericit in viata de fiecare zi, el ride in hohote prin somn, spre exasperarea sotiei sale, care din acest motiv il si paraseste. A doua povestire compara doua sechestrari de persoana, petrecute in Sicilia, la distanta de un secol una fata de cealalta.? (www.port.ro)
    
  Chaplin
  ?Replica-cheie a filmului este: ?Cum sa treci dincolo de poveste?? Din pacate Attenborough insusi nu reuseste sa depaseasca informatia biografica. Balansul perpetuu intre retoric si burlesc, categorii care se refuza reciproc, elemente parazitare precum discursul despre criza economica sau tirada din Dictatorul si, mai ales, alaturarea platitudinilor biografice reconstituite de Attenborough unor sublime grafmente originale anihileaza discursul cinematografic. Rezulta o ?hagiografie? scrupuloasa dar indigesta, care nu izbuteste sa infatiseze nici complexitatea, nici grandoarea personajului, in ciuda compozitiei stralucite a lui Robert Downey Jr. Adevarata biografie a lui Chaplin transpare doar in fiecare licarire de imagine autentic chapliniana, din abundentele citate folosite.? (Dictionar universal de filme, 2002)
    
  Master and Commander: La capatul pamintului
  Weir este adevaratul ?master? din acest film: reuseste sa faca cele mai plicticoase momente sa aiba un mister patrunzator, cele mai patetice idei patriotiste sa le presare cu ironie, cel mai perimat joc de-a soarecele si pisica (in care, evident, vinatorul devine vinat) sa-l salveze cu o suita de sugestii uluitor de inspirate (corabia franceza vazuta ca o fantoma a marii), sa transforme vesnica poveste a ?omului onoarei? intr-un pertinent discurs (non-patetic) despre prietenie, indatorire si autoritate. Superb filmat, excelent montat, in ciuda comercialismului vadit (si totusi, e dureros sa vezi cum filme ?comerciale? bune o dau in bara la box-office), Master and Commander nu se ?scufunda?, ci inoata cu ambitie pina la mal! 
Mentiune: a se urmari la cinema, nu pe video.? (Andrei Bangu) (LiterNet)
    
  Cronicile din Narnia: Leul, vrajitoarea si dulapul 
  ?Cu incasari care trec de 300 de milioane de dolari si cu patru saptamini de dominare a pietei internationale, prima ecranizare dupa seria fantasy scrisa de C.S. Lewis are toate sansele sa ajunga cea mai de succes pelicula Disney din toate timpurile, depasind Toy Story (John Lasseter, 1995). [?] Ca puncte tari, prima parte a seriei Narnia aduce in scena patru copii-actori talentati, o vrajitoare de pus in rama si un arsenal de efecte speciale pe masura productiilor fantasy ale momentului. Ca puncte slabe, povestea, pe alocuri foarte naiva, e inconsistenta si neconvingatoare.? (Catalin Sturdza) (Cultura, Nr. 6 (58), 26 ianuarie 2006)
    
  Hotul de orhidee
  ?E exact ceea ce te astepti sa fie Adaptation / Hotul de orhidee (2002). Un film putin cam complicat ca structura, dar (cum altfel, din partea celui ce realizase Being John Malkovich) foarte inteligent. De la divagatiile foarte documentate despre orhidee (ai zice ca-l citesti pe Hugo care, pe citeva zeci de pagini din Mizerabilii, reface un intreg istoric al canalizarilor Parisului), pina la constructia impecabila a scenariului, totul e plasat sub semnul cerebralului. Filmul se vrea o comedie, dar una amara. Atit de intelectuala insa, incit poate fi gustata eventual la a treia vizionare, atunci cind treci peste intelegerea primului plan al actiunii. Povestile se intretaie si intregul se cladeste, ca un puzzle, din fragmente. Spre final, atmosfera e impinsa la grotesc, neverosimil si absurd. Remarcabil Nicholas Cage, care e perfect capabil, in rolul dublu pe care-l face, sa schimbe registrele de la o extrema la alta. Cage a si fost nominalizat la Oscar pentru acest rol,
 iar filmul a obtinut Premiul Juriului anul acesta, la Berlin.? (Laurentiu Bratan) (22, nr. 686, 29 aprilie - 5 mai 2003)

       
---------------------------------
Get the free Yahoo! toolbar and rest assured with the added security of spyware protection. 
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/