[Nettime-ro] Mentalitate si ideologii

[Alin Cristea <alinpm@yahoo.com>]

Mentalitate si ideologii
   
  Dan Ungureanu & Xandrei Popescu, Cultura, Nr. 15 (120), 19 aprilie 2007
   
   
  Placa tectonica si solul
   
  Analistii politici din Romania si nu numai scriu cu usuratate despre concepte ca ?stanga? si ?dreapta?, ca despre niste concepte generale, de parca ele ar insemna acelasi lucru oriunde.
   
  Specialistii in mentalitati stiu insa ca mentalitatile, invizibile si inconstiente, durabile, influenteaza din profunzime transpunerea in realitate a principiilor ideologice, asa cum instinctele influenteaza ratiunea.
   
  Politologia e incapabila (de exemplu) sa dea seama de diferentierile dintre stangile lumii: comunismul german nu seamana cu cel rus, cu cel cubanez sau cu cel chinez. Socialismul scandinav si socialismele europene nu seamana intre ele, si nu seamana cu Baath-ismul arab. Ideologia kibbutz-urilor israeliene nu seamana celor enumerate mai sus. Asa-zisul comunism cambodgian genocidar nu seamana cu comunismul vietnamez, care i-a pus capat. Diversele nuante ale dreptei sunt la fel de diverse: conservatorism paternalist in Extremul Orient, liberalism in Europa occidentala, nationalisme ici si colo. Cele doua partide ale SUA nu se intra in cadrele ideologice europene, si activitatea politica americana e de neinteles dincoace de Atlantic. Ceea ce creeaza diferente este istoria proprie fiecarui stat, si, desigur, mentalitatea. Cand Fukuyama vede o convergenta globala spre liberalism, iar Huntington ? un razboi al civilizatiilor, diferendul lor se raporteaza la punctul de referinta
 : Fukuyama se raporteaza doar la ideologii (universalizabile) pe cand Huntington ingroasa deosebirile dintre mentalitati. (Francis Fukuyama foloseste proiectia Mercator, si Samuel Huntington proiectia Flamsteed sinusoidala).
   
  Din punctul de vedere al mentalitatii, societatile europene se impart, dinspre nord-vest spre sud-est, cu nuante intermediare, in societati neutre-specifice si societati afectiv-difuze.
   
  In societatile neutre-specifice (cum le denumeste Talcott Parsons) relatiile dintre oameni sunt reci. Prietenia e absenta. Socializarea se face prin cluburi de golf sau de popice. Planul vietii private si cel al vietii profesionale sunt strict separate. Legile sunt respectate, iar statul e privit ca o autoritate legitima. Viata economica si cea politica sunt separate. Oamenii se respecta sau se dispretuiesc. Apreciaza fairness, respectarea regulilor, si gandesc in principii universal aplicabile. Distanta ierarhica e mica, societatile sunt predominant egalitare. Olanda si tarile scandinave ilustreaza destul de bine aceasta mentalitate.
   
  In societatile afectiv-difuze, oamenii au relatii calde, prietenoase, durabile. Planul vietii private si al vietii profesionale se intrepatrund: pilele, relatiile, cunostintele sunt folosite pentru suprimarea greutatilor birocratice. Oamenii judeca de la caz la caz, si ?aplica legea cand nu se mai poate face nimic?, cum spunea un fost ministru de Interne valah. Nu legile au autoritate, ci sefii. Viata economica si politica sunt strans legate: oamenii politici ofera comenzi de stat agentilor economici, care sponsorizeaza partidele, care... Oamenii se iubesc ori se urasc: a face o escrocherie nu e grav, atata vreme cat, bun sau rau, esti de-al nostru ? si a fi incoruptibil nu e mare lucru, daca apartii partidului opus, pe care oricum nu-l inghitim. Partidele sunt alcatuite din fini, camarazi de armata, colegi de birou, nepoti de sora, si nu sunt marcate ideologic. Tarile balcanice, Orientul Mijlociu si Sicilia apartin acestui tip.
   
  Mentalitate, economie, ideologie
   
  In societatile afectiv-difuze, ca cea din Romania, partidele politice sunt clientelare. Asa-zisele partide de stanga isi creeaza clientele intretinand o functionarime de stat pletorica si un aparat birocratic numeros. Asa-zisele partide politice de dreapta intretin o clientela in randul marilor patroni din industrie si servicii, oferindu-le mari comenzi de stat in schimbul sustinerii materiale. in America Latina, oligarhiile blocheaza procesul democratic, si viata politica e caracterizata de alternante intre democratie oligarhica, dictaturi, si regimuri politice populiste: democratia, fiind inerent blocata, e inlocuita ori de junte, ori de presedinti populisti. De aceea, a vorbi de ?partid de stanga? in Balcani si Orient e irelevant. La noi, bunul public inseamna bunul nimanui, pe care-l prada cine poate.
   
  Ideologia politica liberala ofera sanse economice egale doar membrilor unei societati individualiste, ca societatea neutra-specifica. Atunci cand in societate persoanele sunt individualiste, iar partidele politice nu intervin in viata economica, liberalismul e cea mai buna solutie, initiativa privata este eficace. Doctrina politica liberala s-a cristalizat pe un set de presupuneri implicite privind natura umana si relatiile dintre indivizi si grupuri, care pot fi valabile sau nu in afara lumii occidentale.
   
  In societatile afectiv-difuze, liberalismul ramane o vorba goala. Comenzile de stat sunt atribuite clientelar. Succesul in afaceri depinde mai putin de initiativa si mai mult de relatii. Societatile afectiv-difuze sunt precumpanitor autoritare ; ceea ce inseamna ca puterea este cea care determina averea si distribuie veniturile. in alte tipuri de societate e invers ; in societatile neutre-specifice nu exista vreo legatura intre avere, venituri si putere, cele doua planuri sunt separate.
   
  Chiar averile facute cinstit, in societatile afectiv-difuze, poarta acelasi stigmat ca cele facute cu complicitati in lumea politica. Nu putem avea self-made men de Dambovita intr-o societate difuza. Averile se fac, la noi, prin conivente cu clasa politica. Nu e nimic de moralizat aici (pentru economisti, spaga e solutia economica a unei probleme administrative, si atata). Self-made men, intreprinzatori, nu pot aparea decat intr-o societate neutra-specifica. Intr-o societate afectiv-difuza, ?intreprinzatorul? nu reuseste la fel ca intr-o societate anomica, ci spaguind pentru a obtine comenzi de la stat. Rolul statului, intr-o societate afectiv-difuza, e fundamental diferit de cel al statului intr-o societate de celalalt tip. In societatea afectiv-difuza, intreprinzatorul nu poate reusi cinstit. El va fi invidiat, dar admirat niciodata. Cel care izbuteste economic nu are legitimitate morala. Iar legitimitatea morala este cimentul societatii, singurul factor care ii asigura
 coeziunea: regimul totalitar dinainte de 1990 s-a prabusit ca un castel de carti de joc, fiindca n-avea legitimitate.
   
  In functie de structura societatii, precumpanitoare sunt averea, puterea sau prestigiul. In societatea feudala, puterea era cea care determina averea, seniorii feudali erau bogati in virtutea puterii lor politice. In epoca moderna, averea burgheziei ii acorda puterea politica. In societatile afectiv-difuze ale Balcanilor si Orientului, puterea distribuie averea, ca in societatea feudala, nu invers ? dar societatea, impartasind, macar nominal, valori liberale, exista un conflict intre valorile declarate si intre practica: clasa oligarhica n-are prestigiu, nu are legitimitate. Un Steve Jobs, un Bill Gates sunt incredibil de bogati, dar au si legitimitate morala : oligarhii Rusiei sau ai Romaniei nu. Un Irinel Columbeanu, un Gigi Becali, fratii Paunescu sunt invidiati, dar nu si respectati.
   
  Romania e marcata de un hiatus intre valorile declarate, politice, ideologice ori morale, si practica fluida, difuza, judecata de la caz la caz, nu dupa reguli universale, de prieteníi sau complicitati. Bancul cu soferul de tir mai inalt decat tunelul, care coboara sa se asigure ca nu e nici un paznic in preajma, dupa care redemareaza, descrie pe deplin mentalitatea particularista, universalista, a romanilor.
   
  Stanga si dreapta 
   
  De aceea, conceptele politice de stanga si dreapta sunt neaplicabile in societatile afectiv-particulariste, difuze, ca cele din Balcani si Orient. Ceausescu interzisese taierea viteilor de catre particulari, si particularii tot au taiat vitei, injurand comunismul. Integrarea in Uniunea Europeana a adus cu sine o directiva interzicand taierea mieilor, si oamenii tot au taiat miei, injurand Uniunea Europeana. Romania a fost nominal comunista si este nominal liberala: oamenii fac cum cred ei ca e mai bine. Atata vreme cat legile nu sunt cristalizarea scrisa a unei practici imemoriale, ci impuse din afara, de birocratia comunista sau comunitara (a UE), oamenii nostri or sa faca tot cum stiu ei. Cate ronduri de flori de la noi nu sunt despicate in doua de o carare batatorita, care ignora suveran un semn ruginit ?Nu calcati pe iarba. Amenda 2000 lei? ? si asta doar fiindca derbedeii primariei care au plantat rondul de flori n-au tinut seama de faptul ca lumea a trecut pe acea
 carare din vremi imemoriale? Si ca tot pe acolo va trece, devreme ce e calea cea mai scurta intre doua puncte. Romanii au furat de la uzina si de la CAP, nu fiindca ar fi fost comuniste, ci fiindca erau niste institutii exploatatoare, birocratice si arbitrare. Romanii or sa eludeze dispozitiile Uniunii Europene privind tot soiul de cacatisuri administrative, fiindca legile respective nu-s izvorate din practica de zi cu zi a babei Paraschie. Cui ii pasa, la noi, daca vaca a fost mulsa cu degetele sau cu pompa de vid, impusa de UE?
   
  Practica saboteaza teoria, de orice orientare ar fi
   
  In Extremul Orient, mentalitatea, desi nu de tip balcanic-oriental, este cu totul deosebita fata de cea neutra-specifica a tarilor din Occident, mai ales anglo-saxone. Self-made men sunt prost vazuti. Initiativa, individualismul sunt condamnate. Egalitarismul, tutuiala, fronda sunt privite cu oroare.
   
  Societatile din Extremul Orient (Japonia, Singapore, China clasica) sunt meritocratice. Si clasa politica, si intreprinderile sunt ierarhizate, dar accesul in ele nu e determinat de legaturi de familie, de prietenie sau raporturi de putere. El se face prin scoli, examene, concursuri, note bune, toceala. O societate de premianti naste medici buni si avocati priceputi, incurajeaza ascensiunea sociala conventionala. Pictorii, ghitaristii si actorii se incadreaza greu in aceasta societate care nu le poate acorda legitimitate sociala fiindca nu le poate da note. Inventatorii, inovatorii, excentricii sunt marginalizati si ei. Premiantii nu inventeaza si nu descopera nimic nou, ci doar isi insusesc bine un corpus canonic de cunostinte. La 18 ani, americanul pleaca de-acasa, adolescenta americana ramane gravida, dar japonezul si japoneza intra la facultate in urma unui concurs nemilos. Americanii sunt redutabili in domeniile care cer spontaneitate: muzica rock, filme, blugi si
 tricouri smechere pentru adolescenti, iPod-uri. Cei din Extremul Orient se impun in domeniile care necesita intreprinderi imense cu tehnologie de varf, calculatoare, electronice, CD-uri. Americanii angajeaza, cu sapte dolari pe ora, mexicani care sa culeaga portocale in California. Japonezii produc roboti.
   
  Discursul politic liberal de la noi ar trebui sa fie inlocuit de un discurs meritocratic. Incurajarea prin burse a studiilor de comunicare, drept international si politologie, in detrimentul matematicii, fizicii si chimiei, a fost o trasatura negativa a anilor de dupa 1990.
   
  Discursul ideologic al clasei politice de la noi ar avea o aderenta mai buna la realitate daca ar fi meritocratic. Intr-o societate afectiv-difuza, meritocratia are o legitimitate sociala mai mare decat clasa economica. Regimul comunist si-a dobandit o bruma de legitimitate prin universitati. Fiul de muncitor sau de taran putea spera la o soarta mai buna intrand la facultate. Astazi, acest ascensor social s-a blocat ? dar cele care i-au luat locul, cariera politica, economica sau sportiva nu au legitimitatea si transparenta celui precedent.
   
  De aici si exodul de creiere care a inceput in Romania dupa 1990. Structura sociala a Valahiei a devenit o membrana osmotica (sau un demon al lui Maxwell, daca doriti) care pastreaza inauntru specialisti in publicitate, ziaristi, vanzatori de celulare, purtatori de cuvant, angrosisti de petrol, lemn ori cereale, analisti politici, animatori de televiziune, fotbalisti, tarfe, si care exporta biochimisti, fizicieni, matematicieni, informaticieni, medici, geologi. Iata motivul pentru care structura sociala si politica ale Valahiei de azi mi se par nedrepte, improvizate, lipsite de un proiect pe termen lung. Valorile promovate de mass-media si de politicienii nostri creeaza o sanctiune difuza, care alunga inginerii si incurajeaza vanzatorii de pop-corn. Am vazut odata un vanzator ambulant de jucarii, care vindea sapun lichid pentru facut baloane de sapun de import! O tara care nu e in stare sa produca macar baloane de sapun e, pe termen lung, condamnata. Jumatate din forta de
 munca a tarii lucreaza in strainatate. Sute de alunecari de teren mascheaza faptul ca Romania insasi aluneca incet de pe placa tectonica.
   
  Discursul neo-liberal de la noi este vinovat pentru ceea ce trece sub tacere. Initiativa individuala e buna pentru deschis buticuri cu hamburgeri, Mercedesa-adevarata-fiica-a-mamei-Omida-scoate-argintul-viu, afaceri cu export de ciuperci si melci. Dar initiativa privata e incapabila sa intretina institute de cercetare, sa produca tehnologie medicala, sa testeze medicamente noi, sa ridice din pamant combinate siderurgice sau petrochimice. Toate acestea se sustin meritocratic, nu prin masuri liberale.
   
  Liberalism si comunism 
   
  Ce afinitati exista oare intre liberalism, comunism, si mentalitatea romaneasca? Mentalitatea romanilor are in comun cu liberalismul spiritul de improvizatie si efortul individual, gandirea pe termen scurt si pe plan local. ?Managementul pe proiect?, bazat pe sarcini bine definite si pe termen scurt a avut succes la noi. El n-a avut nici cea mai marunta sansa in Japonia, unde intreprinderile au planuri seculare, impartite in etape scurte, de cate cinci ani. Cercetarea in domeniile fundamentale, ca fizica atomica, nu se poate face cu ?management de proiect?.
   
  Exista afinitati intre mentalitatea romaneasca si comunism? Nu. Comunismul este fie egalitar, fie colectivist, pe cand romanii sunt individualisti. Comunismul de sorginte rusa este autoritar si ierarhic. Munca in colectiv li s-a parut romanilor o siluire nu doar din cauza arbitrarului ideologic, ci si din cauza faptului ca, mental, nu sunt capabili sa lucreze in colectiv. ?Daca tovarosii erau lucru bun, isi lua si Dumnezeu? spune un proverb romanesc. Romanii nu sunt team-minded, ca sa folosim un termen american.
   
  Comunismul autoritar si ierarhic rus a creat, la noi, colosi industriali si centralizare. I-a distrus, desigur, schimbarea conjuncturii economice din Europa de Est, dar de spulberat i-a spulberat incapacitatea funciara a romanilor de a lucra in grupuri mari, coordonate, si de a gandi pe termen lung. Nu exista mari diferente intre zaibatsu japoneze si combinatele comuniste. Ceea ce le-a distrus pe ultimele a fost, intre multe altele, si faptul ca romanii vad bunul public ca bunul nimanui, sunt incapabili sa gandeasca in sarcini colective si pe termen lung. A existat o incompatibilitate funciara intre mentalitatea romaneasca si ideologia comunista ? dar divortul si esecul n-au provenit doar din vina ideologiei bolsevice, ci si din cauza unor blocaje ale mentalitatii romanilor. Entuziasmul nostru de azi pentru liberalism camufleaza cu greu numeroase incompatibilitati intre mentalitatea romanilor si el ? si acestea incep sa se vada, chiar daca n-au produs inca o criza de mari
 proportii. 
   

       
---------------------------------
Sick sense of humor? Visit Yahoo! TV's Comedy with an Edge to see what's on, when. 
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/