[Nettime-ro] Dinozaurul Uniunea Artistilor Plastici se apropie de faliment

[cosmo@cosminnasui.com]

DUPA CE A VINDUT TABLOURI DE PATRIMONIU

Dinozaurul Uniunea Artistilor Plastici se apropie de faliment
   
Cosmin NASUI

Condusa de Zamfir Dumitrescu, in ciuda petitiilor si a protestelor
artistilor tineri, UAP ramine o organizatie mafiota

Patrimoniul UAP a fost alcatuit din galeriile de arta si atelierele
artistilor, colectia de arta din patrimoniu si a Combinatului Fondului
Plastic.
La sfirsitul lunii octombrie, presedintele Zamfir Dumitrescu a obtinut
mandatul Consiliului National al UAP pentru a vinde lucrarile de
patrimoniu ale UAP cu scopul de a lichida datoriile Combinatului Fondului
Plastic.
La mijlocul lunii noiembrie, Uniunea Artistilor Plastici a vindut o
colectie de patrimoniu ce continea lucrari de Theodor Pallady, Nicolae
Tonitza, Gheorghe Petrascu, Camil Ressu, Jean Alexandru Steriadi, Corneliu
Baba, Henri Catargi, Milita Patrascu, Alexandru Ciucurencu, Ion Tuculescu,
pentru a scapa de faliment.

Banii obtinuti de pe urma acestui patrimoniu mobil trebuia sa acopere
datoria de circa 13 miliarde de lei acumulata de Combinatul Fondului
Plastic, pe care Zamfir Dumitrescu o numeste ?datorie istorica?. Datoriile
Uniunii s-au adunat din impozite si facturi neplatite la timp, plus
TVA-ul, plus penalitatile, care, in timp, au ajuns sa fie mai mari decit
facturile.
Ca un bun manager cultural, Zamfir Dumitrescu a inceput cu ce era mai
simplu de vindut. Cum colectia de lucrari de arta a UAP nu producea nici
un fel de datorii, ba dimpotriva, ii crestea potentialul de valorificare,
presedintele UAP s-a hotarit sa renunte tocmai la aceasta, in dorinta de a
pastra tocmai Combinatul Fondului Plastic, care, din ziua lichidarii de
datorii, va incepe sa adune altele. O strategie care aduce bani in
buzunarele celor care au gindint-o si care lasa in urma o paralizie
generala cu parfum de faliment.

- Gigant industrial falimentar
?CAPITOLUL VIII ? PATRIMONIUL UAP
Art.57. Din patrimoniul UAP face parte cu titlu de proprietate Combinatul
Fondului Plastic si fondul de productie al Combinatului Fondului Plastic,
persoana juridica, unitate economica si industriala.?
?Concret, in scripte, datoria Combinatului se ridica la un miliard si ceva
de lei. Cu penalizari insa bate spre 11 miliarde?, a precizat, pentru
ziarul Gandul, presedintele UAP, Zamfir Dumitrescu. ?Aceasta e o datorie
istorica. A fost un jaf la combinat, s-a furat ca in codru imediat dupa
Revolutie. Pe linga aceasta, presupun ca a existat si un management
defectuos, ca sa ma exprim blind. In ultimul timp, combinatul a reusit sa
mai scada datoria de la 16 miliarde la 11 miliarde, dar dificultatile
ramin in continuare. De exemplu, culorile care se fac la combinat sint mai
proaste si mai scumpe decit cele din strainatate. Iar ca sa modernizam
echipamentele e nevoie de bani. S-au incercat si alte solutii de-a lungul
timpului, dar ele s-au dovedit in practica dezastruoase?, a mai adaugat
Zamfir Dumitrescu. Devalizarea Combinatului, imediat dupa ?90, a dus la
stoparea productiei. ?Consiliul de Administratie al CFP a incercat in
ultimii doi ani sa activeze citeva sectii, dar asta abia tine la suprafata
combinatul, dar in nici un caz nu pot achita datoriile?, mai spune
Dumitrescu.

Combinatul Fondului Plastic este compus in cea mai mare parte din spatii
nefolosite si hale dezafectate ce se intind pe circa 15 mii de metri
patrati intr-una din cele mai scumpe zone situate in nordul Bucurestiului.
Fiind infiintat de regimul comunist, pentru a satisface in principal
comenzi sociale (statui, drapele, elemente decorative) prin care se facea
propaganda, CFP a ramas, dupa ?89, fara principalul obiect al muncii.
Lipsa acestor tipuri de comenzi, asociata cu o conducere defectuoasa, il
aduc de mai multe ori in pragul falimentului, sectiile inchizindu-se una
cite una. Mai mult, intre anii 1995-1997, activitatea CFP se opreste
complet, pentru ca, ulterior, sa se redeschida sectia de culori si, mai
tirziu, cea de turnatorie si timplarie. Citeva din problemele cu care se
confrunta combinatul sint: cheltuielile de regie foarte mari (intretinerea
si incalzirea spatiilor costisitoare ca dimensiuni in raport cu
necesitatile); utilajele vechi, neperformante, ce consuma multa energie.
La acestea se adauga volumul scazut de vinzari si blocajul financiar
cauzat de faptul ca artistii, carora li se adreseaza, in general,
produsele combinatului, nu au bani sa le cumpere, asa ca ele stau pe stoc
la filialele din tara. La rindul lor, salariile foarte mici i-au
determinat pe cei mai buni profesionisti ai CFP sa plece.

- 281.000 de euro vinzarea directa pe baza unor oferte
Cele peste o suta de lucrari ? pictura, grafica, gravura si sculptura ? au
fost evaluate de expertul UAP, Radu Ionescu, la suma de 100.000 de euro.
?Mie-mi pare rau cind cineva trebuie sa se desparta de un lucru valoros,
pe de alta parte insa, atunci cind cineva vinde o opera de arta ca sa se
ingrijeasca, spun: bine ca are cu ce?, a declarat autorul expertizei, Radu
Ionescu. Cu o astfel de morala de tip melodramatic a fost evaluata si
vinduta colectia de patrimoniu UAP-ului. Acel cineva care renunta la
lucrari valoroase pentru a se ingriji este Zamfir Dumitrescu.
In Bucuresti exista doua mari case de licitatie a obiectelor de arta: Alis
(presedinte Mihai Papagheorghiu) si Monavissa (presedinte Alexandru
Ghildus).
La Casa de licitatie Monavissa, cel mai scump tablou vindut in 2004
(15.000 de euro) a fost un ulei pe carton de Iosif Iser, intitulat
Tataroaice. Cel mai scump tablou vindut de Casa de licitatie Alis in 2004
a fost un Nud vazut din spate de Nicolae Tonitza (ulei pe carton), de
51.980 de euro.
La un calcul matematic, cele peste 100 de lucrari din colectia de
patrimoniu UAP costa 100.000 de euro, adica in medie 1.000 de euro/bucata.
Oricare din cele peste 100 de lucrari are o valoare de la zece pina la
cincizeci de ori mai mare. Prin urmare, de la bun inceput, lucrarile
patrimoniului UAP au fost subevaluate de Radu Ionescu.

Dintre cele opt oferte depuse, doar doua au fost neconfidentiale,
respectiv cea inaintata de Pavel Susara ? de 175.000 de euro ? si cea a
Muzeului National al Hartilor si Cartilor Vechi, care dorea numai gravura
din lotul de lucrari. Ofertarea a ajuns pina la 400.000 de euro, insa cel
care a ajuns la aceasta propunere a renuntat, motivind ca nu-si mai
permite si plata TVA-ului. Fara sa fie reluata de la inceput discutia cu
toti cei interesati, s-a ales oferta penultimului interesat si s-a ajuns
la o valoare de 281.000 de euro.
Zamfir Dumitrescu nu a putut sa confirme sau sa infirme aceasta cifra si
nici ce s-a intimplat in timpul procedurii, motivind confidentialitatea,
prevazuta in oferta participantilor. ?Nu a fost o licitatie si nici o
licitatie publica, care ne-ar fi obligat sa asteptam 2-3 luni pentru
stabilirea procedurilor. Am recurs la vinzarea directa pe baza unor
oferte?, a declarat Dumitrescu, adaugind ca aceasta procedura a fost
acceptata de Consiliul National al UAP, unde sint reprezentate toate
filialele din tara. Referitor la chestiunea TVA, presedintele UAP a
precizat ca: ?In timpul ofertarii am intrebat, retoric, daca in aceste
sume este inclusa TVA, stiind ca platitor de taxe este UAP, ca persoana
juridica, si nicidecum participantii, care ofertau ca persoane fizice?.
Potrivit acelorasi surse, printre cei care-si doreau asemenea semnaturi
s-au aflat fostul senator Emil Tocaci sau omul de afaceri Tiberiu Bica
Postelnicu. UAP a incasat cecul, iar lucrarile au fost trimise noului
proprietar.

- ?Valoarea colectiei este totusi modesta?
?CAPITOLUL VIII ? PATRIMONIUL UAP
Art.54. Patrimoniul UAP este format din drepturile si obligatiile aferente
bunurilor pe care UAP le-a dobindit la data infiintarii in baza Decretului
nr. 266/1950, cele care se incadreaza in art. 50 din prezentul Statut si
cele care au fost dobindite in conditiile Decretului nr. 409/1955, in
conditiile codului civil (vinzare-cumparare, donatii, alte acte asemenea)
sau aflate in posesia UAP cu titlu sau fara titlu ? bunuri date in
administrarea Combinatului Fondului Plastic si in administrarea filialelor
UAP.?
Exista un obicei ca artistii care reusesc sa expuna in galeriile UAP sa
doneze, cu titlu de protocol, o lucrare din acea expozitie pentru colectia
de patrimoniu a UAP.

Din 1950 si pina acum, UAP a dobindit astfel de ?bunuri culturale?. ?Cele
mai multe sint cele de grafica si circa 10-20 de lucrari de pictura: doua
semnate de Baba, doua de Petrascu, doua de Ciucurencu si apoi cite una de
Tonitza si de alti autori. Sa stiti ca valoarea colectiei este totusi
modesta, chiar daca sint niste nume mari. Aceste lucrari sint strinse de-a
lungul a zeci de ani din donatii si fostii posesori n-au avut cele mai
importante lucrari ale acestor artisti?, sustine Zamfir Dumitrescu.
O garantie a valorii lotului de lucrari ar fi putut fi macar aceea ca s-au
aflat in patrimoniul Uniunii Artistilor Plastici. Insa acest atu a fost
considerat un dezavantaj. Dupa aprecierea lui Zamfir Dumitrescu, probabil
in calitate de doctor in stiinta perspectivei si totodata galerist,
lucrarile nu sint neaparat de o mare valoare. Aceasta inseamna, de fapt,
ca poate face un pret bun pentru cumparator si, pe de alta parte, ca nu e
neaparat un tezaur de pretuit si de pastrat in patrimoniul UAP.

- Procedura mafiota ?CAPITOLUL VIII ? PATRIMONIUL UAP
Art.55. Instrainarea din patrimoniul UAP a bunurilor imobile ce se
incadreaza in articolul precedent, precum si cele mobile ce se incadreaza
in categoria «bunuri culturale» si care intrunesc criteriile de clasare in
patrimoniul national cultural stabilite prin Ordinul Ministerului Culturii
nr. 2053/ 2002 (lucrari de arta de colectie, muzeu etc.), poate fi facuta
numai in baza hotaririi Adunarii cu Reprezentanti a UAP, luata cu votul a
3/4 din numarul reprezentantilor desemnati, conform procedurii statutare.?

Zamfir Dumitrescu a propus sa fie scos la licitatie intreg fondul de
patrimoniu, pe motiv ca ?degeaba avem tezaur, daca vom intra in faliment?.
In Consiliul National al Uniunii Artistilor Plastici presedintele UAP a
fortat adoptarea unei decizii amenintind cu demisia. Recurgind si la un
?santaj?, pina la urma s-a votat, propunerea fiind acceptata cu rezerve.
Printre cei care s-au opus a fost si criticul de arta Adrian Guta. ?In
Consiliu, am argumentat pozitia mea. Cred ca este inoportun sa renuntam la
patrimoniu ? chiar daca unii colegi minimalizau importanta lui ? sub
rezerva ca nu este o solutie, un paliativ, decit pe termen scurt. Domnul
Dumitrescu ne-a spus ca, daca nu sintem de acord in unanimitate cu
propunerea lui de a vinde patrimoniul, pe ideea ca sa fim solidari, isi
depune demisia. Eu si domnul Bedivan ne-am abtinut de la vot, propunerea
s-a votat si presedintele nu si-a dat demisia. Nu contest eforturile sale
de a redresa Uniunea, dar nu sint de acord cu aceasta vinzare?, a declarat
cotidianului Gardianul criticul Adrian Guta, membru in Consiliul National
al UAP.

Uniunea Artistilor Plastici condusa de Zamfir Dumitrescu, in ciuda
petitiilor si a protestelor artistilor tineri, ramine o organizatie
mafiota care se ocupa de intretinerea unui combinat falimentar. Acesta
este, dupa cum se vede, un mijloc de a acoperi tranzactii financiare cu
lucrari de arta de patrimoniu. Gravitatea acestor fapte este cu atit mai
mare cu cit UAP reuseste prin aceasta sa sustina si sa promoveze la nivel
de institutie oficiala comertul la negru cu lucrari de arta din Romania.

 
Articolul poate fi citit si pe:
http://www.observatorcultural.ro/
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/