[Nettime-ro] Interviu cu Nicoleta Esinencu

["Revista Art-hoc" <art-hoc@rol.ro>]

SURSA: 
http://www.jurnal.md/articol.php?id=3189&cat=&editie=374



'Europa, o dragoste nereciprocã'



Interviu cu Nicoleta Esinencu

La 9 aprilie, Teatrul ?Eugene Ionesco? ne-a invitat la premiera dupã piesa Nicoletei Esinencu ?Fuck you Eu.Ro.Pa?, în regia lui Valeriu Pahomi, protagonistã Doriana Talmazan. 
Titlul scandalos (dar ºi ?vandabil?!), cu avertismentul interzis sub 18 ani, anunþã un text pe mãsurã. Un soliloc monoton-prãpãstios, de-o sinceritate visceralã, mai mult provocatã decât ingenuã, presãrat cu momente licenþioase gen: ?Ce a fãcut þara mea pentru mine? Tatã, mie nu-mi place în cur. Asta îmi aminteºte de Patrie. /Când iubeºti ºi te doare?. Laitmotivul ce a fãcut þara mea pentru mine, devenit obsesiv ºi cam fãrã acoperire în cazul eroinei, l-ar putea fredona (aproape) fiecare dintre noi pânã la imbecilizare. Dar parcã mulþi ar avea un rãspuns articulat la cealaltã parte a întrebãrii: ºi eu, de fapt, ce-am fãcut pentru þara mea? 

Inserãm mai jos un interviu cu Nicoleta Esinencu. 

- Nicoleta, de ce anume pe Europa eºti supãratã? 

- Nu sunt supãratã. Dacã e vorba de titlu, e mai mult unul comercial ºi nu mi-e jenã sã recunosc. Afecþiunea personajului meu pentru Europa nu este un sentiment reciproc, e mai degrabã o dragoste fãrã rãspuns. Cine din noi nu i-a spus iubitului: ?Du-te-n p... mã-tii?? 

- Este sau nu ºi dacã da, cât de autobiograficã este piesa? 

- Nu este autobiograficã. Porneºte de la niºte realitãþi, niºte momente biografice sau autobiografice, din societate, din viaþã. 

Nu are rost sã cãutaþi personaje reale în text. Cineva crede cã Tarlev este tipul cu concursul pentru clubul tinerilor prim-miniºtri, cu urmãtoarele cerinþe de participare: ?trei copii: unul pentru tata, unul pentru mama ºi unul pentru þarã?. Pânã la Tarlev au fost mulþi care au avut idei similare. Ceea ce scriu e trecut prin filtrul meu, prin modalitatea în care vãd eu societatea ºi problemele ei. Nu e pur ºi simplu ?luat ºi pus?. E luat ºi pus de mine. 

- Forma de monolog þi-a dat o libertate mai mare de exprimare sau te-a constrâns în vreun fel? 

- Conteazã ce vrei sã zici, cã e monolog sau dialog pentru mine nu are importanþã. Textul nu a pornit de la niºte probleme personale, ci de la un conflict de generaþie. Din acest motiv am optat pentru monolog. Chiar dacã textul la care lucrez acum este un dialog, el nu este un dialog clasic. Personajele pur ºi simplu vorbesc, dar nu îºi vorbesc. 

- Chiar ai purtat cravatã ºi ai simþit ceea ce descrii în piesã? 

- Da, am purtat cravatã. ªi îmi plãcea sã pun pe ea fierul de cãlcat când o spãlam ºi era încã udã. Dar sã nu credeþi cã puteam avea orgasm de la asta. 

- Nu ai un sentiment de jenã când priveºti alãturi de pãrinþi piesa, îndeosebi în cazul referirilor expres la unele momente intime? 

- Nu am nici un sentiment de jenã ºi sunt sigurã cã nici pãrinþii mei nu-l au. 

- Ce geografie a montãrilor are, pe moment ºi într-un viitor imediat, piesa? Ce crezi cã îi incitã pe strãini ? nemþi, ruºi, francezi ? în subiectul acesteia? 

- S-a montat la Braºov, Teatrul ?Sicã Alexandrescu? în regia lui Claudiu Goga, acum la Chiºinãu, Morgane Lory pregãteºte premiera pentru mai în Franþa, la Bucureºti Alexandru Berceanu ºi Sorin Militaru, la Moscova, la sfârºit sau început de stagiune, în regia lui Eduard Boyakov. Ce poate sã-i incite? Textul e scris bine. Vorbeºte direct despre niºte probleme de care s-a vorbit mai puþin sau mai puþin direct. Probleme pe care le cam evitãm. 

- Nu crezi cã accentele antiruseºti i-ar putea ?dezamãgi? pe spectatorii ruºi? 

- Nu cred cã textul are accente antiruseºti. Accentele din text sunt puse pe atitudinea ruºilor faþã de alte popoare. Acest ?Cito?? îl auzi chiar când spui ?Bunã ziua!?. Lucrurile diferã ºi evolueazã mult mai rapid în cazul înjurãturilor. Nu vreau sã zic cã orice rus te poate înjura în românã. Încercaþi sã spuneþi, bineînþeles asumându-vã riscul: ?rus borât? ºi nu vã va mai rãspunde ?bîcio moldavskoie?, ci ?rumînskaya morda?. 

- Ce faci în Germania? 

- Mai am o bursã sau mai bine zis o prelungire a bursei pe care am avut-o ºi anul trecut la Akademie Schloss Solitude, Stuttgart. 

Nu fac nimic altceva decât sã-mi dedic timpul mie însãmi. Comunic cu alþi 40 de inºi care se aflã în aceeaºi situaþie. Lucrez pentru câteva proiecte noi despre care pentru moment prefer sã nu vorbim. Scriu, citesc? 

- Lucrezi acum la altceva? 

- Sunt pe cale de a scrie HEBLU într-o nouã piesã. Nu pot zice exact despre ce e. Am început sã scriu despre zidurile care mai existã chiar dacã au cãzut, despre frustrãri. Sã vedem ce iese pânã la urmã. 

- Este chiar atât de închis orizontul de aºteptare al tinerilor din RM încât sã nu întrezãreascã nici o speranþã? 

- Asta e! Orizont ºi Aºteptare. Sunã ciudat, nu? Cum sã vedem ce va fi mâine, când nu vedem ce se întâmplã astãzi? ªi apoi, numai cu speranþa nu faci mare lucru. 

Interviu realizat de Rodica Mahu 





---
Trimite cele mai frumoase felicitari virtuale prietenilor tai!
http://www.felicitari.ro


_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/